In ultimii 2-3 ani, voluntariatul la Ramnicul Sarat a inceput sa depaseasca granitele micului nostru oras prin intermediul proiectelor finantate de Comisia Europeana prin programul Tineret in Actiune. ONG-urile ramnicene au un loc important pe harta voluntariatului romanesc prin numarul impresionant de proiecte scrise si aprobate si prin faptul ca sunt printre cei mai cunoscuti parteneri la nivel national si as indrazni sa spun si international, atorita rezultatelor foarte bune obtinute de-a lungul timpului.

Proiectul EDU PerFORMING a  fost pentru mine o oportunitate extraordinara de a intra in “tainele” non-formalului, proiectul constant in prezentarea, invatarea si punerea in practica a unor metode folosite in acest domeniu, atat in cadrul activitatilor de voluntariat si a proiectelor europene, cat si mediul formal-scoli si licee.

Intotdeauna am fost adeptul unei cooperari sanatoase intre educatia formala si cea non-formala si dupa cum urma sa aflu in zilele urmatoare, aceasta cooperare este necesara in mediul de invatamant romanesc inca de la nivelul gradinitelor si scolilor generale.

Primul contact cu ceilalti participanti a fost in egala masura surprinzator si socant. Participantii din cele 7 tari erau de o diversitate cu care nu ma mai intalnisem pana atunci, atat la nivel etnic si cultural cat si ca experienta, domeniu de lucru si…varsta. Majoritatea membrilor erau mai in varsta decat mine, ceea ce m-a facut sa ma simt  ca un copil de 19 ani, dornic de afirmare si invatare.

Datorita abilitatilor celor doi formatori, care s-au dovedit a fi foarte bine pregatiti in domeniu desi la randul lor erau mai tineri decat o mare parte din participanti, atentia tuturor a fost indreptata spre invatarea si punerea in practica a mijloacelor si metodelor de educatie non-formala. Timp de 5 zile am reusit sa acumulam si sa punem in practica intr-o atmosfera placuta si motivationala metode care mi-au stimulat si solicitat la maxim creativitatea,  capacitatea de lucru in echipa, exprimarea si lucrul contra-cronometru.

Dupa invatarea acestor metode a urmat partea cea mai dificila dar si cea mai placuta parte a proiectului. Impartiti in echipe, a trebuit sa cream o metoda propie. Aceasta trebuia sa fie inovatoare, eficienta si..aplicabila. Metoda pe care am reusit sa o creez impreuna cu grupul meu din pacate nu a putut fi aplicata in scoli si licee, fiind o metoda pe baza careia se poate scrie un intreg proiect, lucru pe care sper sa reusim sa il facem pe viitor.

Pe scurt, se porneste de la un grup de minim 20 de participanti, care vor fi impartiti in functie de diferite abilitati precum capacitati de dezbatere, fotografie, studiu de caz, abilitati de comunicare, in 2 echipe egale ca numar de membri. Acestia vor primi o tema duala (care are atat aspect pozitive cat si negative) si vor trebui sa mearga in comunitatea locala si sa faca un studiu de caz, dupa care sa fotografieze  aspectele negative sau positive ale problemei, in functie de echipa din care fac parte. Apoi, fiecare echipa trebuie sa se pregateasca pentru o dezbatere, in care vor putea folosi atat informatii culese “din teren” cat si fotografiile realizate pentru a isi sustine cauza.

Rezultatul dezbaterii nu este atat de important pe cat este partea urmatoare a metodei si anume formarea echipei initiale de participant (20+) care tinand cont de informatiile obtinute in urma studiului de caz, a articolelor si dezbateri si folosindu-se de fotografiile realizate vor incerca sa obtina o solutie comuna pentru rezolvarea partii negative a situatiei, solutie pe care ulterior o vor prezenta autoritatilor si vor lucra impreuna pentru rezolvarea problemei. Sper ca pe viitor sa reusim sa transformam aceasta idee in realitate si sa lucram impreuna pentru diversele probleme care pot fi rezolvate prin munca tinerilor voluntari.

La finalul acestui proiect care pentru mine a fost cu adevarat extraordinar, plec cu o mentalitate schimbata si imbunatatila legata de educatia non-formala, dar mai ales cu speranta ca aceasta poate schimba in bine sistemul educational, implementata in mod corect si in cooperare stransa cu educatia formala, inca de la cele mai fragede varste ale copiilor.

Am plecat din liceele ramnicene cu o oarecare dezamagire, in sensul ca elevii nu sunt constienti de avantajele enorme pe care le ofera voluntariatul si prefer sa petreaca timpul liber in fata calculatorului si in cluburi. Voluntariatul ofera oricarui tanar o alternative sanatoasa pentru petrecerea timpului liber, dezvoltarea unor calitati deosebit de importante precum lucrul in echipa, creativitatea, vorbitul in public, abilitati sociale si sportive,  intr-un mediu placut si prietenos, iar mai apoi ofera posibilitatea de a pleca in proiecte prin programul Tineret in Actiune, care sunt o oportunitate extraordinara pentru fiecare tanar in parte, avand ocazia de a vizita Europa, dar mai ales de a iti dezvolta calitatile si abilitatile intr-un mediu organizat, alaturi de tineri ca si tine din intreaba Europa.

Vreau sa inchei printr-un mesaj la adresa tinerilor ramniceni, legat de ceea ce am spus in randurile de mai sus “Nu ma crede pe cuvant! INCEARCA!”

 

Emilian Rotea – Membru A.T. ONIX si

 participant in proiectul “EDU PERFORMING”