AT ONIX: La primul proiect european in care a luat parte, BERCEA COSTIN, a insemnat un exemplu de atitudine si responsabilitate, caracter si implicare.

Elev in clasa a XI-a in cadrul Colegiului National „Al. Vlahuta”, Costin este si un pasionat al ciclismului, atentia si placerea sa in acest sens fiind cu usurinta sesizabile la fiecare intalnire, fapt relatat si in Filele de jurnal pe care in continuare vi le oferim pentru a le citi.

_______________________________________________________________________

Fila 1: “Natura si bicicleta o imbinare perfecta (Ghergheasa)

„Aparent foarte greu de parcurs traseul bifat de noi sambata: Rm. Sarat – Ramnicelu – Salcioara – Ghergheasa – Boldu – Ramnicelu – Rm. Sarat  a fost realizat cu vointa, putere si pedalare.

Pana la Salcioara am avut parte de o vreme perfecta pentru ciclism, fara soare, caldura excesiva, ploaie. Insa la intoarcerea spre Ramnicu Sarat soarele a inceput sa straluceasca cu putere, determinandu-ne sa facem pauze mai dese.

Faptul ca am stat tot timpul impreuna a contat pentru ca ne-a ridicat moralul. Discutand cu ceilalti uitai de oboseala ba chiar iti racapatai energia si incercai sa pedalezi pentru a ajunge in fruntea convoiului de biciclisti. Desigur a existat o mica competitie intr-e cei care au multe trasee parcurse pe bicicleta.

Am avut parte de privelisti incantatoare, de padure apoi de campie, panorama fiindu-ne favorabila pentru toate pozele facute. Pe langa faptul ca mi-a placut sa imi petrec timpul pe bicicleta m-am simtit bine alaturi de o echipa unita, pe care te poti baza.

Nu am parcurs niciodata asemenea distanta pe 2 roti fiind prima oara in viata mea cand parcurg un traseu de asemenea anvergura, care insa m-a motivat m-a facut sa cred in mine, sa-mi dau seama ca orice este posibil si realizabil daca tu iti doresti si te straduiesti sa faci acel lucru.

A fost o experienta minunata, nu regret ca am intrat in acest proiect  si ma bucur ca pot practica acest  sport  care realizeaza imbinarea dintre miscare si spiritul de echipa.”

“Da-i o pedala!”

Fila 2: “Plesesti – Pedalare pana la epuizare!”

“Plesesti, un loc in care foarte multi locuitori ai orasului nostru si nu numai, merg pentru a se relaxa in zilele toride de vara. Un loc pe care il iubesc  si in care ma simt foarte bine, deci va puteti da seama ce entuziasmat eram atunci cand am auzit ca acest loc face parte din destinatiile noastre.

Aventura avea sa inceapa de data asta mai dupa-amiaza intr-o zi torida de vara. Ne-am intalnit ca de obicei intr-un numar destul de mare, pe langa cei din proiect au venit si alti voluntari, pentru a ne insoti, lucru care mi-a placut. Aveam sa pornim pe cel mai frumos si obositor traseu din cele pe care le-am parcurs, unul in care multi dintre noi ne-am poticnit la pentile destul de abrupte dar pe care le-am avut de parcurs. Am descoperit locuri noi, locuri care nu credeam ca exista in apropierea orasului nostru, privelisti impresionante, autentice romanesti.

Spre norocul meu le-am vazut si admirat de pe bicicleta. Il numesc noroc pentru ca de pe bicicleta vezi imprejurimile altfel ai timp sa le admiri si sa le privesti cu atentie.

La intoarcere parea ca bicicleta merge singura, din cauza pentilor care s-au transformat dintr-un obstacol intr-un ajutor. Am poposit sa recapatam fortele in locul in care vin ori de cate ori ajung la Plesesti, lucru care m-a facut sa ma simt si mai bine in compania minunatei mele echipe.

Unui prieten care nu facea parte din proiect dar care din dragoste pentru iesirile cu bicicleta i s-a facut rau si am oprit sa il ajut sa-si revina, insa cei din echipa s-au intors la randul lor vazand ca cineva “nu mai poate”, lucru demn de apreciat. Si eu am avut o mica problema cu bicicleta dar care cu putin ajutor a fost rezolvata datorita unui spirit interprizator de echipa!

Vreau sa mentionez ca spiritul de echipa dar si spiritul competitiv ne-a facut sa pedalam pana la epuizare,repetandu-ne parca in gand “Hai, sa nu mai raman iar ultimul..”.

Aventura noastra avea sa se incheie spre seara cand soarele aproape apunea si odata cu el se incheia o alta etapa a proiectului nostru,o etapa frumoasa si plina de intamplari ce aveau sa ne ambitioneze si sa ne coordeneze spre reusita.

Am mers acasa asteptand cu nerabare urmatoarele intalniri!”

Fila 3: “CHIAR DACA PLOUA, BICICLETA REZISTA! (BUDA)”

“Un traseu greu, un traseu efectuat cu multa sudoare si pedalare dar un traseu bifat!

Nu mai fusesem la Buda de mai bine de 10 ani si imi doream cu ardoare sa revad acele peisaje minunate din jurul orasului nostru, peisaje ce cateodata imi par foarte straine si mereu ma intreb de ce?

Ne-am trezit de dimineata cu gandul de a evita caldura torida de vara, inarmati cu sepci, apa, mancare ne intalnim si pornim spre destinatia vizata, comuna Buda. La inceput traseul era drept, fara sa depunem prea mult efort insa greul a venit atunci cand trebuia sa urcam dealurile destul de abrupte. Sigur ca unii dintre noi se opreau langa cei care obosisera dorind sa faca haz de necaz insa aceasta tehnica era folosita de fapt ca o “scuza” pentru eventualele opriri dese, din dorinta de afirmare “a ciclistului din noi”.

Traseul per-ansamblu, dincolo de greutatea de parcurgere a acestuia, a meritat osteneala intrucat am vazut peisaje extreme de frumoase pe care orice locuitor al Ramnicului ar trebui sa le vada mai des. Spiritul de echipa ne-a ajutat ca de obicei sa trecem peste toate obstacolele. Insa piesa de rezistenta avea sa apara la final cand o ploaie “calda” de vara avea sa ne “desparta” pentru ca fiecare s-a adapostit cum a putut, unii dintre noi echipati cu veste, hanorace impermeabile, am pedalat prin ploaie spre oras.

A fost o experienta noua pentru mine, intrucat am mers pentru prima oara pe bicicleta prin ploaie, am revazut acele peisaje, insa si o noua aventura alaturi de cea mai tare echipa!”

Fila 4: “Lanurile – Nu ne-a taiat elanurile!”

“Din pacate ultimul traseu. Ultimul traseu dintr-un sir de trasee ce mi-a facut vacanta mai frumoasa, dincolo de efortul depus si de obstacolele minore intampinate, am ramas cu o experienta placuta de care imi voi aminti toata viata cu placere, o experienta ce ne-a adunat laolalta pe toti si am format o echipa cu oameni minunati.

Acest traseu a fost in special pentru ca am trecut prin localitatea in care locuiesc bunicii mei, facandu-le o supriza intrucat am venit insotit de toata echipa noastra de ciclisti.

fara forme accentuate de relief, nu ne-a solicitat atat de tare.Insa asta parea sa fie un avantaj pentru ca nu mai asteptam la fel de mult sa ne oprim pentru bine meritata pauza de masa, care dincolo de un popas era o modalitate de a ne cunoaste mai bine de a ne impartasi impresii si de a face glume.

Sunt foarte fericit ca am participat intr-un astfel de proiect si imi doresc ca pe viitor sa fie organizate in fiecare vara astfel de proiecte pline de dinamism, pentru ca dincolo de sportul in sine se creeaza o legatura speciala cu oamenii!”

BERCEA Costin